Ce să spui și ce să nu spui în timpul unei tensiuni

Ce se întâmplă când copilul plânge?

Furtunile emoționale ale copiilor pot evolua rapid, transformându-se într-o serie de plânsuri stridente, urla sau chiar loviri cu picioarele, punând părinții într-o poziție delicată, mai ales când se află în locuri publice precum restaurante sau magazine, sau când se grăbesc să părăsească casa. Deși aceste momente pot fi extrem de agasante pentru adulți, este esențial să înțelegem că ele reprezintă o reacție naturală, pe care ambele părți o pot învăța să o gestioneze eficient în timp.

Sapna Radhakrishnan, specialist în coaching parental din Dallas și autor al cărții „De la strigăt la zen”, a subliniat într-un interviu exclusiv că o criză de nervi nu ar trebui privită ca un comportament greșit care necesită corecție imediată, ci ca o problemă de comunicare ce așteaptă o rezolvare. Ea explică faptul că copilul încă nu deține vocabularul suficient sau abilitățile de autoreglare pentru a-și exprima sentimentele prin alte mijloace decât prin explozii emoționale.

Ce spune expertul?

Radhakrishnan recomandă identificarea verbală a stării afective a micuțului.

Spunerea frazei „Ești foarte supărat acum” are un impact pozitiv mult mai mare decât simpla injuncție de a te calma, deoarece transmite copilului ideea că ești atent la el, în loc să încerci să-i stinzi sentimentele.

În același timp, este bine să eviți formulări interogative precum „De ce faci asta?”, deoarece îi ceri copilului să rezolve o ecuație pe care încă nu o poate desifra.

Cum să răspunzi corect?

O tehnică suplimentară de liniștire constă în a te apleca la nivelul ochilor copilului, ceea ce îi oferă senzația că este văzut și înțeles. Totuși, principiul minimalismului se aplică aici: tonul tău calm și prezența discretă sunt adesea suficiente pentru a instila liniște.

Pe măsură ce copilul traversează valurile sale emoționale, siguranța tuturor celor implicați rămâne prioritară. Carina Lane, terapeut specializat în sănătate mintală perinatală din Chicago, fondatoare a centrului Flourish Counseling & Wellness și coach parental, a menționat importanța de a valida sentimentele copilului asociindu-le cu limite clare.

Un exemplu concret ar fi enunțul: „Văd că ești furios, dar nu ai voie să lovești (pe mine, pe fratele tău sau pe altcineva)”.

Cum îmbini siguranța cu empatia în furtunile emoționale?

În plus, este crucial să verifici mediul imediat, asigurându-te că copilul nu se poate lovi de obiecte din apropiere, astfel încât procesul de procesare a emoțiilor să se desfășoare fără consecințe fizice neplăcute.

Această abordare echilibrată între empatie și structură ajută la transformarea crizei într-o oportunitate de învățare.