Copii la începutul școlii: semne de anxietate nocturnă și scrâșnirea dinților

Bruxismul la copii e legat de erupția dinților noi?

Semnele de anxietate legate de intrarea în sistemul educațional pot să se manifeste la copii prin scrâșnirea sau încleștarea dinților în timpul somnului, un fenomen cunoscut medical sub denumirea de bruxism. Copiii nu sunt de obicei conștienți de aceste episoade, care pot genera dureri intense și o uzură progresivă a dintilor. Dacă simptomele persistă, este necesară o evaluare specializată.

Răzvan Boberis, medic specialist în chirurgie dento-alveolară, a explicat pentru Digi24. ro ce favorizează apariția bruxismului la copii și când este indicat consultul medical.

Menținerea sănătății orale optimă începe din primele ani de viață, iar părinții joacă un rol esențial în formarea obiceiurilor igienice corecte. Cu cât copiii devin mai independenți, aceste practici devin parte naturală a rutinii lor zilnice.

Ce implică bruxismul și cum se manifeste Bruxismul include frecarea, scrâșnirea sau încleștarea forțată a arcadelor dentare, adesea fără ca copicul să se renderă cont de ce se întâmplă. Pe termen lung, această tensiune repetitivă poate duce la sensibilitate crescută, dureri locale în zona dentară și, în cazuri avansate, la uzură vizibilă a smalțului. Dacă nu se intervenționează, pot fi afectați și țesuturile moi din jur, inclusiv gingiile.

Scrâșnirea dinților este relativ frecventă la copii, mai ales în timpul somnului. De obicei, părinții o observă prin zgomotul caracteristic pe care îl produc noaptea, iar la trezire, copiii nu amintesc nimic despre aceste episoade.

La copii, bruxismul este frecvent legat de faze critice ale dezvoltării: erupția dinților noi, schimbarea danturii temporare cu cea definitivă și maturizarea structurilor osoase ale maxilarelor. Deși disconfortul adesea dispare spontan cu ajungerea la adolescență, acest lucru nu justifică ignorarea semnelor de alarmă.

O supraveghere constantă la controalele periodice ajută la detectarea timpurie a uzurii dintilor permanenți sau a altor anomalii ascunse – puncte esențiale subliniate de Răzvan Boberis.

Ce contribuie la apariția bruxismului la copii În afara schimbărilor naturale legate de danturie, factori emoționali precum stresul și anxietatea joacă un rol semnificativ în declanșarea bruxismului. Tensiunile generate de mediul școlar, schimbările din familie sau perioadele de incertitudine pot să se externalizeze prin încleștarea involuntară a dinților în somn.

Atenție la scrâsnitul dinților noaptea!

Problemele de respirație nocturnă – cum ar fi sforăitul intens, respirația exclusiv prin gură sau apneele legate de polipi sau amigdale hipertrofiate – sunt frecvent asociate cu bruxismul de tip nocturn.

Calitatea slăbă a odihnei, fie ca e fragmentată, agitată sau irregulară, creează un mediu propice pentru scrâșnitul dinților. De asemenea, o malocluție sau o creștere asimetrică a maxilarelor pot agrava problema.

Părinții trebuie să fie atenți la semnale precum zgomotul de scrâșnit auzibil noaptea, plângeri de dureri de cap sau maxilar imediat după trezire, aspectul tocit sau scurtat al dinților, sensibilitatea la temperaturi extreme (reci sau calde) și oboseală persistentă, chiar dacă copiul pare să fi dormit suficiente.

Când este necesar consultul medical Este indicată o vizită la stomatolog sau pedodont când scrâșnirea devine obișnuită, durează pe parcursul mai multor luni, copilul se plânge de dureri la dinți, maxilar sau cap, sau când se observă uzură evidentă sau fisuri pe dintii permanenți.

Prezența sforăitului, respirației prin gură sau a pauzelor de respirație în somn sunt, de asemenea, motive valide pentru consult – utile și o evaluare la pediatru sau specialist ORL.

Cum se tratează bruxismul la copii La pacienții pediatri, tratamentul se concentrează, în majoritatea cazurilor, pe monitorizare și intervenții preventive. În unele cazuri, se recomandă folosirea de placi de protecție nocturne, personalizate, pentru a preveni uzura dintilor. În paralel, se adresează factorii de stres prin tehnici de relaxare sau consiliere psihologică, iar în cazurile cu probleme respiratorie, se implică specialiști ORL pentru tratamentul adenomidelor sau amigdelor.

Obiectivul este să se reducă tensiunea musculară și să se protejeze dezvoltarea armonioasă a maxilarelor, fără a afecta creșterea naturală a copilului.