Răniți de cuvinte: Cum afectează țipetele și critica dezvoltarea copiilor
Cercetarea nu spune că orice ridicare accidentală a vocii provoacă automat traume, dar arată că expunerea repetată la un stil parental bazat pe ţipete, amenințări, umilire sau rușine poate schimba…
Țipetele îți afectează copilul?
Cercetarea nu spune că orice ridicare accidentală a vocii provoacă automat traume, dar arată că expunerea repetată la un stil parental bazat pe ţipete, amenințări, umilire sau rușine poate schimba modul în care un copil se vede pe sine, se relatează cu el și își gestionează emoțiile. Studiul, care a schimbat modul în care a fost văzută disciplina verbală, a fost intitulat Link Study Longitudinal Discipline între părinți?? și mame?? Disciplina verbală dură și adolescenți??
Probleme de conduită și simptome de depresie, urmat de 976 de familii biparentale din Statele Unite, dintre care multe au fost în vârstă de aproximativ 13 ani.
Cercetătorii au analizat relația dintre părinți care au dezvoltat deja conflicte verbale și dezvoltarea comportamentului emoțional și agresiv al copiilor lor în cursul a 13 ani.
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate a fost că căldura părintească, adică afecțiunea, sprijinul și apropierea emoțională dintre părinte și copil, nu au anulat efectele negative ale agresiunii verbale. Cu alte cuvinte, faptul că un părinte este în general iubitor și apropiat nu șterge impactul pe care strigăturile repetate sau umiliația verbală îl pot avea unul pe celălalt.
Țipetele pot răni mai mult decât crezi?
De ce strigăturile afectează copiii în creier Multe organizații medicale susțin astăzi că multe strategii disciplinare bazate pe umilință, rușine și agresiune verbală sunt eficiente pe termen lung.
O analiză a Academiei Americane de Psihiatrie și Neurologie arată că violența fizică și abuzul psihologic pot afecta dezvoltarea și dezvoltarea copiilor într-un moment imediat. Creierul intră într-un mecanism de apărare, nu un proces de învățare emoțional real.
Știi: Mulți specialiști în educație pentru copii simt că un proces de intimidare sau de umilință nu mai merită să se concentreze în mod eficient pe această regulă, deoarece părinții nu se mai simt nevoiți să se concentreze pe viață sau să-și dezvolteze.