Strategie națională pentru un stil de viață sănătos lansată la Academia Română

Mihai Dimian, ministrul Educației, a subliniat diferența dintre lansarea formală și aplicarea reală

Lansarea oficială a noii Strategii Naționale privind Stilul de Viață Sănătos a avut loc miercuri, 30 septembrie, în cadrul unei conferințe organizate la Academia Română. Evenimentul a marcat debutul unui demers instituțional complex, menit să redefinească modul în care societatea românească abordează sănătatea, trecând de la o perspectivă reactivă, centrată pe tratament, la una proactivă, axată pe prevenție și dezvoltarea competențelor individuale.

La baza acestui proiect stă Centrul Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos, o structură comună formată de Academia Română și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acest centru a fost responsabil cu dezvoltarea documentului strategic, care nu este conceput ca un text final și închis, ci ca un cadru flexibil, deschis contribuțiilor externe. Conform comunicatului oficial al organizatorilor, perioada de consultare publică pentru prima parte a strategiei se încheie pe 15 octombrie. Sugestiile și propunerile referitoare la viziune, obiectivele strategice și planul operațional general trebuie transmise către coordonatorul științific, profesorul Nicolae Hâncu. Etapa următoare va implica redactarea ghidurilor tematice specifice și pregătirea mecanismelor de implementare a recomandărilor în mediul școlar și în comunitățile locale.

Daniel David, unul dintre inițiatorii proiectului, a subliniat importanța dezvoltării competențelor practice. El a explicat că strategia vizează formarea a trei piloni esențiali: cunoașterea modului în care trebuie executate anumite acțiuni pentru sănătate, înțelegerea motivației din spatele acestora și capacitatea de a le integra în rutina zilnică. „Ce trebuie să faci, cum faci acele lucruri și de ce este important să le implementezi” reprezintă triada centrală a filosofiei strategice, menită să transforme informația teoretică în comportament durabil.

Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, a situat strategia într-un context mai larg, definind-o ca un instrument de protecție împotriva valului de pseudoștiință și de promisiuni nejustificate ale experților auto-proclamați. El a insistat pe adoptarea unei definiții holistice a sănătății, care integrează dimensiunea fizică, cea mintală și cea socială. Abordarea este explicit biopsihosocială, structurată pe multiple niveluri: biomedical, psihologic și sociocultural. Dumitru a precizat că documentul lansat este o invitație la dialog, subliniind caracterul multidiscipinar, interdisciplinar și transdisciplinar al demersului. Scopul final este de a oferi publicului un scut împotriva recomandărilor lipsite de fundament științific, asigurând o bază solidă pentru deciziile personale.

Ghidurile care vor fi elaborate în faza următoare a proiectului vor acoperi o gamă largă de subiecte critice pentru starea de bine. Acestea vor include aspectele legate de alimentație, higiena somnului, activitatea fizică, consumul de alcool și fumatul, sănătatea mintală, precum și utilizarea tehnologiei. Tema consumului de droguri și procesul de recuperare vor fi, de asemenea, incluse în agenda tematică. Un aspect distinctiv al strategiei este adaptarea recomandărilor pentru segmente specifice ale populației. Nu se va trata publicul ca o entitate omogenă, ci se vor crea ghiduri personalizate pentru copii și adolescenți, persoanele vârstnice, cei cu cerințe educaționale speciale, grupurile vulnerabile, femeile însărcinate și persoanele care suferă de afecțiuni medicale cronice.

Implementarea nu se va limita la simpla distribuție a materialelor informative. Strategia prevede formarea unor specialiști capabili să transmită recomandările în contexte educaționale, organizarea de campanii masive de informare publică și stabilirea unor sisteme de monitorizare a dificultăților apărute în practică. Protecția cetățenilor față de zgomotul informational și de expertiza falsă este considerată un obiectiv major, ghidurile constituind etapa operativă a acestui efort de sistematizare a cunoștințelor.

Mircea Abrudean, președintele Senatului

Mircea Abrudean, președintele Senatului, a participat la eveniment și a evidențiat necesitatea unei schimbări de mentalitate profundă. El a criticat tendința de a privi sănătatea exclusiv prin prisma spitalului, intervenind abia după ce boala s-a instaurat. Abrudean a afirmat că strategia nu este o simplă listă de reguli teoretice, ci un angajament sistemic. Este crucial ca școlile să integreze educația pentru stilul de viață în curriculum, ca cabinetul medical să devină un spațiu de parteneriat empatic între medic și pacient și ca comunitățile locale să aibă acces la alimente curate și sustenabile. El a apelat la o colaborare strânsă între medici, profesori, politicieni și cetățeni, considerând că o Românie sănătoasă se construiește prin alegerile zilnice făcute în școli, în cabinetele medicale și în viața de zi cu zi.

Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a atras atenția asupra importanței educației timpurii. El a susținut că școala este locul primordial unde se formează obiceiurile care contează pe termen lung și unde se poate discuta eficient despre prevenție. Pentru ca strategia să nu rămână o colecție de cuvinte frumoase pe hârtie, este imperativă asigurarea stabilității financiare și legislative. Ghigiu a menționat necesitatea găsirii unui consens politic pe teme-cheie, astfel încât implementarea să fie coerentă și susținută pe termen lung, indiferent de schimbările de guvernare.

Mihai Dimian, ministrul Educației, a subliniat diferența dintre lansarea formală și aplicarea reală. El a observat că, deși s-au adoptat legi, hotărâri de guvern și ordine de ministru, acestea nu au ajuns întotdeauna în sala de clasă. Dimian a criticat modul în care fondurile alocate educației au fost uneori direcționate spre construcția de parcări în detrimentul spațiilor de joacă sau a infrastructurii sportive, reducând șansele copiilor de a adopta un stil de viață activ. El a pledat pentru o educație pentru sănătate adaptată vârstei, care să includă explicații clare și activități practice privind alimentația, mișcarea, somnul, sănătatea mintală, relațiile interpersonale și tehnologia.

Ministrul a subliniat că, deși copiii petrec aproximativ 20% din timpul lor la școală, 80% din viața lor se desfășoară acasă, de aceea ghidurile trebuie să fie utile și pentru părinți și profesori. Programul „Masă sănătoasă” este menționat ca un exemplu concret de oportunitate practică, care acoperă în prezent aproximativ 540.000 de elevi, cu obiectivul de a extinde acoperirea la un milion de elevi, în special în ciclurile primar și gimnazial. Dimian a arătat că educația științifică, Rolul universităților și al institutelor de cercetare este esențial în validarea acestor direcții, iar monitorizarea continuă a impactului în școli și comunități este vitală pentru identificarea ce funcționează și ce necesită ajustări.

Sinopsis-ul detaliat al strategiei, inclus în comunicatul de presă al Universității Babeș-Bolyai, definește fundamentul conceptual al demersului. Sănătatea este descrisă ca o stare de bine integrat fizic, psihic și social, analizată printr-un model biopsihosocial, în linie cu standardele OMS. Stilul de viață este definit ca un set de paternuri cognitiv-comportamentale relativ stabile, care persistă indiferent de situație. Stilul de viață sănătos este considerat un factor de sanogeneză, adică un element care contribuie activ la menținerea stării de sănătate, în timp ce stilul de viață nesănătos este clasificat ca un factor etiopatogenetic, având ponderi variabile în apariția diverselor patologii, fiind predominant în cazul bolilor cronice netransmisibile.

Documentul recunoaște limitele abordărilor curente, care tind să fragmenteze realitatea. Există o tensiune între modelul clasic, care se concentrează pe alimentație, somn, activitate fizică, fumat, alcool și sănătate mintală, și modelele emergente, care includ impactul tehnologiei și conceptul de „One-Total Health”. Fragmentarea actuală se manifestă prin separarea abordării biomedicală de cea psihosocială, ceea ce duce la confuzii de roluri și la scăderea colaborării în echipele multidisciplinare de specialiști. De asemenea, există o separare artificială între promovarea sănătății în rândul populației generale, considerată „aparent sănătoasă”, și intervențiile specifice pentru persoanele cu afecțiuni existente. Populația „aparent sănătoasă” include indivizi care pot avea vulnerabilități latente sau simptome neidentificate încă ca boală clinică, necesitățile acestora fiind acoperite prin campanii de promovare a cunoștințelor din ghidurile viitoare.

Strategia propune o corecție a acestei fragmentări prin integrare, recunoașterea faptului că starea de bine nu este echivalentă exclusiv cu valența emoțională pozitivă, ci implică și funcționalitatea, chiar și în prezența unor valențe negative temporare. Elementul de competență este central, solicitându-se fiecărui specialist să își recunoască domeniul de expertiză și să colaboreze în echipe inter și multidisciplinare, evitând pretenția de a acoperi toate aspectele singur. Obiectivele strategiei sunt clare și stratificate: una se adresează populației generale pentru prevenție, iar celelalte vizează monitorizarea efectelor, identificarea barierelor și aplicarea corecțiilor necesare. Prin acest mecanism, România își asumă o tranziție de la tratarea bolii la cultivarea sănătății, transformând documentul strategic într-un instrument viu de schimbare socială.