Trecerea la ora de iarnă: Cum pregătim copiii pentru schimbarea programului de somn

O oră extra de somn ajută automat?

Modificarea sezonieră a ceasurilor aduce o serie de provocări semnificative pentru ritmul de viață al copiilor, în special pentru cei foarte mici și pentru acei tineri care depind de o structură riguroasă a zilei. Deși schimbarea oficială are loc în noaptea dintre 24 și 25 octombrie 2026, când România revine la ora standard, efectele asupra somnului și comportamentului minorilor pot apărea mult mai devreme sau se pot manifesta sub forme neașteptate.

Acest demers, inițiat de Laura Udrea, evidențiază cum trecerea la ora de iarnă nu este doar o formalitate administrativă, ci un eveniment care perturbe echilibrul delicat al organismului în creștere.

Pentru bebeluși și preșcolari, al căror sistem biologic este strâns legat de lumina naturală și de rutinile repetitive, ajustarea necesară poate fi mai dificilă decât în cazul adulților.

Conform calendarului european, în ultima duminică din octombrie, anume pe 25 octombrie 2026, statele membre ale Uniunii Europene revin la ora locală standard, cunoscută popular ca ora de iarnă. Mecanismul tehnic implică o inversare a aratărilor ceasurilor în noaptea de sâmbătă, 24 octombie, spre duminică, 25 octombie: la ora 4.00, indicatorul se retrage la 3.00.

Această manevră transformă ziua de duminică într-un interval de 25 de ore, oferind teoretic o oră suplimentară de repaus. Dispozitivele digitale, precum telefoanele inteligente și calculatoarele, actualizează automat acest parametru, în timp ce ceasurile mecanice sau analogice necesită intervenția manuală a utilizatorilor.

Deși la nivel european se dezbate de ani de zile posibilitatea abandonării acestei practici sezoniere, decizia finală nu a fost încă luată, ceea ce menține status quo-ul actual.

Un aspect crucial de înțeles este faptul că beneficiul unei ore extra de somn nu este automat pentru copiii. Pe de o parte, un adult ar putea interpreta această extindere a nopții ca pe o oportunitate de a doarme mai mult duminica dimineața. Pe de altă parte, ritmul circadian al unui copil, adică ceasul biologic intern, nu se resincronizează instantaneu doar pentru că limbile ceasului s-au mutat. Dacă un minor se trezea în mod obișnuit la 6.30 sâmbata, este foarte probabil să se trezească la 5.30 duminica, conform noului orar, simțind totuși aceeași nevoie de odihnă la acea oră absolută a dimineții.

Ritmul circadian este ghidat predominant de expunerea la lumină, dar și de reperele zilnice constante, cum ar fi orele fixate pentru trezire, mese, pauzele de zi și ritualurile de seară.

Prin urmare, o deplasare de 60 de minute poate genera disconfort vizibil, în special la copiii care au un program extrem de rigid și previzibil.

În primele zile post-schimbare, părinții pot observa o serie de modificări comportamentale: trezirea devine prematură, senzația de foame apare înaintea programului obișnuit, iar starea de oboseală sau iritabilitate crește în seară, făcând ca adormirea să fie mai dificilă. La bebeluși, aceste perturbări se extind și asupra somnurilor din timpul zilei.

Academia Americană de Pediatrie a subliniat că tranziția din toamnă poate induce o obositea anticipată față de ora de culcere și treziri mai matinale decât media.

Programul strict suferă cel mai mult!

Fortunos, majoritatea copiilor se adaptează la noul regim într-un interval de aproximativ o săptămână. Cu toate acestea, nu toți copiii reacționează identic; unii traversează schimbarea fără ca familia să notice vreun disconfort notabil.

Impactul este disproporționat pentru cei cu programuri stricte.

Un copil care încă se odihnește o dată sau de două ori pe zi are mai multe puncte de ancorare în rutina sa (trezirea, fiecare masă, fiecare somn, ora de culcare) care necesită recalibrare.

Dacă trezirea se decalează cu o oră înainte, există un risc ca și primele somnuri de zi să se decaleze similar, declanșând un efect domino asupra întregii zile.

În contrast, la adolescenți, efectele negative ale schimbării din toamnă pot fi atenuate. În perioada pubertății, ritmul biologic se deplasează natural către ore mai târzii de adormire și trezire. Astfel, ora suplimentară din dimineața duminicii poate fi percepută ca o facilitate binevenită.

Totuși, aceasta nu compensează deficitul cronic de somn.

Recomandările Academiei Americane de Pediatrie sugerează că tinerii au nevoie de 8-10 ore de somn pe noapte pentru o dezvoltare optimă, iar o oră extra izolată nu acoperă neapărat nevoile lor de repaus.

Pentru a mitiga aceste efecte, specialiștii recomandă o abordare proactivă. Părinții ai căror copii sunt sensibili la modificările de program ar trebui să înceapă ajustările cu patru până la șapte zile înainte de schimbarea oficială a orei.

Strategia constă nu în forțarea trezirii cu o oră mai târziu brusc, ci în deplasarea progresivă a întregului cadru de referință al zilei. Orele pentru somnul de noapte, pauzele de prânz și mesele pot fi amânate zilnic cu 10-15 minute.

De exemplu, dacă un copil adoarme de regulă la 20.00, în prima seară de pregătire ar putea fi pus la pat la 20.10 sau 20.15, următoarea noapte la 20.20-20.30 și așa mai departe, până când noua oră se aliniază cu programul standard.

Același principiu se aplică și pentru cină și pentru somnurile din timpul zilei, asigurând o tranziție lină și minimizând șocul asupra ritmului circadian al copilului.