S-a stricat sistemul de echivalare?
Ministerul Educației a introdus modificări de ultim moment în regulile de echivalare a probei digitale la Bacalaureatul din 2026, creând confuzie printre elevi. Noua reglementare prevede două proceduri diferite, fără a explica clar cui i se aplică fiecare.
Ultimele știri
Criza îngrijirii demenței în Mississippi: Acces limitat și îngrijitori epuizați
Săptămâna Sănătății 2026: Recunoștință și Oferte pentru Eroii din Sistemul Medical
„Femei Imperfecte”: Va mai exista un sezon?
Secretul suedez pentru un somn liniștit și o relație mai fericităSchimbarea, publicată recent în Monitorul Oficial prin Ordinul nr. 3.739/2026, vine după ani în care validarea digitală a certificatelor de competențe digitale era deja o practică stabilită, eliminând necesitatea copiilor legalizate.
Conform metodologiei actuale, elevii care obțin, pe parcursul liceului, certificate cu recunoaștere europeană în domeniul competențelor digitale au dreptul să echivaleze proba D, fără a mai susține examenul. Înscrierea la sesiunea din iunie-iulie 2026 se va desfășura între 2 și 4 iunie, iar cursurile pentru clasele a XII-a și a XIII-a se vor încheia pe 4 iunie.
Edupedu. ro a solicitat Ministerului Educației explicații precise privind aplicarea fiecărei proceduri, obligația depunerii copiilor legalizate și corelarea noilor prevederi cu practicile anterioare.
Ani de zile, sistemul a funcționat unitar, certificatele fiind validate digital fără a mai fi necesară copia legalizată.
În versiunea anterioară a metodologiei (2010), regula era simplă: elevii care solicitau echivalarea probei digitale trebuiau să depună o cerere scrisă însoțită de o copie legalizată a certificatului (ECDL/ICDL, IC3 etc.).
Toate certificatele erau tratate procedural identic.
Ordinul nr. 3.739/2026 schimbă această abordare, introducând două variante.
Pentru unele examene, candidații trebuie să depună o cerere scrisă cu o copie legalizată a certificatului, iar pentru altele, este suficientă o copie validată sau verificată.
Bacalaureatul digital: Ce se schimbă acum?
Această diferențiere se reflectă și în procedura de verificare, comisia fiind obligată să constate existența copiei legalizate sau a celei validate. Problema majoră este că ordinul nu specifică pentru ce tipuri de certificate se aplică fiecare procedură.
Actul normativ face doar trimitere la articolele 2 alin. (1) și (3) din metodologia existentă, unde sunt enumerate certificatele, dar nu explică diferențierea procedurală. Astfel, nu este clar dacă, de exemplu, certificatele ECDL/ICDL vor mai necesita copie legalizată sau vor putea fi validate digital, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani.
Această lipsă de claritate contrastează cu practica recentă a Ministerului Educației.
În procedurile de înscriere la Bacalaureat (2021-2025), analizate de Edupedu. ro, era prevăzută explicit validarea digitală pentru certificatele ECDL/ICDL. Candidații puteau solicita echivalarea probei prin validarea digitală a autenticității certificatului anexat, iar comisile verificau online documentele, fără a solicita legalizarea.
Procedura includea pași tehnici detaliați pentru verificarea certificatelor pe platforma oficială.
Modificarea din 2026 pare să formalizeze parțial această practică, introducând noțiunea de „copie validată/verificată”, dar, deoarece cerința copiei legalizate nu este eliminată și nu există un criteriu clar de aplicare, noul ordin creează un sistem cu două regimuri paralele, fără o delimitare clară. Această confuzie este confirmată și de reacția operatorilor din domeniu.
ICDL România a transmis centrelor sale o informare prin care le anunță că așteaptă publicarea procedurii oficiale pentru Bacalaureatul 2026, care ar trebui să clarifice modul de aplicare a noilor prevederi. Organizația menționează că certificatele ECDL/ICDL sunt emise și în format electronic și pot fi validate online, o practică acceptată de Ministerul Educației în ultimii ani.
Situația complică și mai mult procedurile, în ciuda faptului că, încă din 2016, instituțiile publice au obligația de a nu mai solicita copii legalizate acolo unde documentele pot fi verificate direct (OUG nr. 41/2016 și Ordinul nr. 4664/2016).
Cu toate acestea, noul ordin menține explicit această cerință pentru anumite situații, fără a explica de ce este necesară și cum se justifică diferența față de alte certificări.
