De ce 40% dintre elevii români eșuează la testul PISA?
Impactul asupra familiei și înțelegerea mecanismului din spatele evaluării internaționale a elevilor
Ultimele știri
Sexul după divorț: de ce devine mai intens decât în căsnicie
Presiunea socială asupra părinților unui singur copil
Adolescenții vor mai multă neurodiversitate și prietenie platonice în emisiuni
ChatGPT și copiii: ghid pentru părinți care nu vor să piardă controlulRezultatele recente ale Programului Internațional de Evaluare a Elevilor, cunoscut sub acronimul PISA, relevă o realitate îngrijorătoare pentru sistemul nostru educațional: aproximativ 40% dintre tinerii români cu vârsta de 15 ani nu atinge pragul fundamental de competență în niciuna dintre cele trei arii analizate, respectiv matematică, abilități de citire și științe. Aceste date, publicate în cadrul ediției din 2025, subliniază faptul că o proporție semnificativă de adolescenți se află sub nivelul minim considerat adecvat pentru a funcționa eficient în societatea modernă.
Deși aceste teste se administrează exclusiv pe platforme digitale și vizează capacitatea tinerilor de a aplica cunoștințele acumulate la ore în contexte practice, ele nu generează note oficiale în carnetul de elev și nu influențează direct procesul de admitere la liceu.
Totuși, importanța lor pentru părinți este majoră, deoarece probează o întrebare fundamentală: reușește școala să transforme informația teoretică în abilități utilizabile în viața cotidiană?
Gabi Bartic, specialistă în evaluarea performanței școlare, punctează esența problemei într-o analiză detaliată a situației din România. Ea susține că criza nu constă neapărat în scăderea nivelului de performanță, ci în incapacitatea cronică de a genera progres.
Este o problemă structurală, mult mai veche decât generația actuală de studenți sau elevi.
La fiecare ciclu de testare, concluzia rămâne similară: media României este sub cea a partenerilor internaționali, iar instituția școlară nu reușește să micșoreze decalajele dintre elevi.
Acest context explică de ce rezultatele PISA ar trebui să fie o sursă de îngrijorare pentru orice părinte, indiferent de profilul școlii în care învață copilul.
Programul PISA, denumire completă Programme for International Student Assessment, este coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Această entitate internațională aduce împreună guvernele membru pentru a colabora și a compara date statistice, inclusiv în sectorul educațional. Participanții la acest exercițiu de benchmarking sunt adolescenți cu vârsta de aproximativ 15 ani, provenind din zeci de țări și economii diferite. Procesul de selecție este complex și nu permite ca un părinte sau un elev să se înscrie voluntar.
În primul rând, se aleg școlile participante, asigurându-se ca ele să reflecte diversitatea întregului sistem: se includ instituții din zone rurale și urbane, de dimensiuni variate și cu specializări diferite.
După stabilirea listei de unități de învățământ, se identifică elevii care îndeplinesc criteriul de vârstă. Din acest grup, participanții sunt aleși aleatoriu. Notele anterioare sau mediile școlare nu sunt criterii de filtrare, ceea ce exclude ideea că școlile ar trimite doar elevii excelenți pentru a-și îmbunătăți imaginea sau doar pe cei cu dificultăți.
Astfel, într-o școală, pot fi testați tineri din clase diferite, chiar și din ani de studiu distincti, deoarece referința este vârsta biologică, nu anul de curs.
Doar în cazul unor școli foarte mici, este posibil ca toți elevii eligibili să
Doar în cazul unor școli foarte mici, este posibil ca toți elevii eligibili să fie incluși în eșantion.
Deși în mod accidental într-o anumită unitate ar putea fi prezenți mai mulți elevi puternici sau mai mulți cu rezultate slabe, scorul național nu se bazează pe o singură clasă. El este derivat din Datele sunt supuse unor ponderări statistice riguroase, astfel încât eșantionul final să reprezinte fidel populația totală a elevilor de 15 ani din țară.
Rezultatele sunt publicate împreună cu o marjă de incertitudine, recunoașterea faptului că este vorba despre o estimare probabilistică, nu o enumerare exhaustivă a fiecărui copil.
Proba propriu-zisă are loc pe calculator și durează circa două ore. Pe lângă itemii de evaluare, elevii completează un chestionar detaliat despre contextul familial, percepția lor asupra școlii, stilurile de învățare și experiențele educaționale anterioare.
Directorii școlilor Aceste date contextuale permit cercetătorilor să înțeleagă nu doar numărul de Ciclul de evaluare se repetă, de regulă, la fiecare trei ani. Deși matematica, citirea și științele sunt urmărite constant, un domeniu este aprofundat în fiecare ediție. Pentru PISA 2025, accentul a fost pus pe științe, cu o atenție sporită și la „învățarea în lumea digitală”.
Unele state, printre care și România, au optat pentru modulul opțional de evaluare a competenței în limba engleză.
Diferența crucială dintre PISA și testele obișnuite de la școală stă în obiectivul măsurătorii. PISA nu verifică memoria sau capacitatea de a reproduce lecția.
Un elev poate reține perfect o formulă matematică, o definiție juridică sau o dată istorică, dar poate eșua să identifice situația concretă în care acea informație este aplicabilă.
Evaluarea se concentrează pe găsirea soluțiilor și pe În paralel cu rezultatele PISA, se discută intens și despre calitatea altor evaluări naționale.
De exemplu, o lingvistă a atribuit nota 5,75 subiectelor de limba română de la Evaluarea Națională, punând sub semnul întrebării dacă se măsoară doar ce au memorat elevii sau ce pot face practic cu ceea ce au învățat.
Această critică se aliniază cu spiritul PISA: trecerea de la memorare la aplicare.
Părinții trebuie să înțeleagă că, deși copiii lor nu vor vedea un punctaj PISA în catalog, acest test este un indicator vital al sănătății sistemului educațional. Dacă o treime sau chiar aproape jumătate din elevi nu atinge nivelul de bază, înseamnă că școala nu își îndeplinește misiunea fundamentală de a pregăti tinerii pentru viață.
Rezultatele PISA 2025 confirmă persistența unor probleme vechi, iar lipsa progresului este un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în educație.
