CB Creștem Bine Ghid pentru dezvoltarea copilului

Copiii din România și diaspora publică prima carte colectivă

Cartea copiilor, disponibilă pe site-ul editurii The Writing Journey, adună laolaltă poveștile a 16 micuți cu vârste între 5 și 12 ani, ilustrată de un artist de doar 7 ani. Printre aceste creații se…

Copiii din România și diaspora publică prima carte colectivă
Copiii din România și diaspora publică prima carte colectivă

O carte plină de povești

Cartea copiilor, disponibilă pe site-ul editurii The Writing Journey, adună laolaltă poveștile a 16 micuți cu vârste între 5 și 12 ani, ilustrată de un artist de doar 7 ani. Printre aceste creații se numără și lucrările Măriucăi și Iuliei. Astăzi, însă, vreau să vă povestesc despre toate aceste povești minunate, despre curajul inocent al copiilor și despre credința lor că orice este posibil (chiar este). De asemenea, vreau să subliniez curajul Livianei Tane de a publica o astfel de carte. Emoții și reflecții Am realizat că am ezitat mai bine de o lună să scriu despre această carte. Motivul a fost că prima dată când am citit poveștile copiilor, m-a emoționat profund inocența lor. Nu vorbesc despre inocența poveștilor, ci despre puritatea autorilor.

Am plâns la unele dintre ele, deoarece m-au confruntat cu minciunile pe care mi le spun eu însumi, cu lipsa mea de curaj în anumite situații și cu fuga de emoții, deși lucrez cu mine de aproape 10 ani. Aceasta a fost, de fapt, durerea: să realizez că, după atâția ani de muncă, nu am ajuns încă la esența mea. O mână de copii, prin poveștile lor, m-a ajutat să conștientizez acest lucru. Un univers magic A doua oară când am citit poveștile împreună cu fetele, am observat cum s-au conectat la propriile emoții și și-au amintit întâmplări pe care nu le povestiseră niciodată, fie de la școală, fie de la bunici.

La a treia lectură, am observat elemente de storytelling care le vin copiilor în mod natural, pentru că pentru ei, întreaga lume este o magie și o poveste.

În viață, ne îndepărtăm de firescul actului de a povesti

În viață, ne îndepărtăm de firescul actului de a povesti, iar ca adulți avem nevoie de lecții pentru a reînvăța acest firesc, într-un mod mai puțin structurat și apoi restructurat. Creativitate și originalitate Am fost impresionat de unele formulări și am observat cum diferențele de vârstă se reflectă în structura frazelor, în crearea așteptărilor și suspansului, dar și în punctul culminant, care nu este întotdeauna legat de ideea poveștii. Liviana nu a acceptat nicio editare din partea părinților, fiind capabilă să recunoască intervențiile acestora. A fost nevoită să respingă variantele cizelate și să păstreze originalul. Pentru cei care nu știu, Liviana are o școală numită The Writing School, unde îi învață pe oameni cum să devină autori.

Povești din imaginația copiilor În povestea „Rozzy și Max”, un băiat pe nume Maxi și un hamster pe nume Rozzy formează o echipă minunată și diferită de oricare altă echipă de prieteni.

Dacă veți citi povestea până la final, veți descoperi cât de speciali sunt amândoi. (Rozzy și Max, de Mihnea Călin, 10 ani) În „Câmpia Îndepărtată”, Pădurea Grăbită este locul unde toate ființele își schimbă emoțiile. (Lila și aventurile vrăjite, de Areta Nichifiriuc, 9 ani) Ca să ajungi în Poiană, trebuie să urmezi drumul de pe strada Fântânii, pe lângă casa Elenei, un pic mai sus și la stânga. Drept în față, vezi salcia mare din curtea vecinului Toma, un bătrân arțăgos despre care se spune că ar avea în curte o spânzurătoare adevărată. Dar eu știu că nu e așa și cred că Toma este, de fapt, agreabil câteodată, când nu-l deranjăm, chiar dacă se poartă ciudat aproape mereu.

Conținut scris de redacția noastră crestembine.ro / Andreea Radu și asistat AI.

Alte articole:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.