Modulul 10 a fost momentul decisiv pentru evoluția mea profesională!
Un proverb nativ american, transmis cu emfază de către mentorul nostru în timpul sesiunilor de formare, a rămas gravat în memoria mea: „Nu moșnim Pământul de la strămoșii noștri; îl împrumutăm de la copiii noștri.” Această maximă a devenit pilonul spiritual al demersului meu educațional actual, transformând o simplă Contextul acestei transformări își are rădăcinile într-un eveniment desfășurat acum câțiva luni în Capitala Cehiei. M-am alăturat unui grup select de profesioniști din educație, proveniți din Italia, Spania și Turcia, într-o sală de clasă din Praga. Reuniunea noastră a fost catalizată de un curs intensiv de dezvoltare profesională finanțat prin programul Erasmus+, având titlul perentoriu „Educație pentru Sustenabilitate: Proiectarea Viitorului”. Participarea la acest program a declanșat pentru mine o redirecție radicală a viziunii pedagogice.
Ultimele știri
Sexul după divorț: de ce devine mai intens decât în căsnicie
Presiunea socială asupra părinților unui singur copil
Adolescenții vor mai multă neurodiversitate și prietenie platonice în emisiuni
ChatGPT și copiii: ghid pentru părinți care nu vor să piardă controlulObiectivul central al cursului a fost acela de a depăși discuțiile teoretice despre schimbările climatice, punând accentul pe capacitatea școlilor de a echipa elevii cu instrumente practice pentru a gestiona provocările socio-environmentale complexe ale secolului XXI.
Programul a fost conceput ca o experiență profund interactivă, aliniind strict activitățile la agendele majore ale Uniunii Europene, precum Pactul Verde European, și la Obiectivele Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (ODD). Prin intermediul atelierelor colaborative și a metodelor de învățare bazate pe experiență, am analizat, alături de mentor și de colegii participanți, modalitățile prin care problemele globale pot fi transpuse în practica didactică locală, într-un mod organic și semnificativ.
Am studiat în detaliu mecanismele dinamicii climatice, am deprins tehnici pentru luarea deciziilor bazate pe date și am dezbătut strategii pentru cultivarea empatiei și a responsabilității civice în sala de clasă.
Momentul decisiv pentru evoluția mea profesională a survinut în cadrul Modulului 10, denumit simbolic „Transformarea cunoștinței în acțiune”. Mentorul ne-a solicitat să sintetizăm tot ce asimilaserăm și să elaborăm o inițiativă concretă, implementabilă imediat la revenirea în țara de origine. Această provocare directă a generat noul meu proiect educativ, baptizat „Orice picătură are valoare – Protejarea apei, protejarea viitorului”.
În România, activitatea mea se desfășoară într-un liceu tehnic specializat în domeniul industriei alimentare. Așezarea geografică a comunității noastre este una de o importanță strategică remarcabilă, situată exact la confluența a trei cursuri de apă majore: Dunărea, Prutul și Siretul.
Din acest motiv, apa constituie esența vitală atât pentru ecosistemul local, cât și pentru lanțul întreg al industriei alimentare.
Ținând cont de această realitate geografică și economică, am structurat un program extins pe o perioadă de zece săptămâni, menit să repensăm modul în care școala noastră, și eventual comunitatea largă, gestionează și protejează resursa hidrică.
Arhitectura acestui proiect plasează elevii în prim-planul procesului de învățare. Demersul începe cu ateliere practice de laborator, sub denumirea „Apa sub microscop”.
Proiectul explorează în profunzime conceptul de „amprentă de apă ascunsă”?
În cadrul acestor sesiuni, studenții vor realiza măsurători precise ale pH-ului apei, vor testa prezența impurităților și vor evalua duritatea apei, consolidând astfel competențele lor în domeniul STEM.
Totuși, activitatea nu se va opri la granițele laboratorului. Pentru a susține luarea deciziilor bazate pe dovezi, echipele de elevi vor efectua un audit comprehensiv al consumului de apă din întreaga instituție școlară. Aceștia vor monitoriza utilizarea zilnică a apei, vor identifica sursele potențiale de pierdere prin scurgeri și vor propune soluții practice pentru prevenirea risipei.
Proiectul va explora, de asemenea, în profunzime, conceptul de „amprentă de apă ascunsă”. Urmărind-și obiceiurile zilnice pe parcursul mai multor zile și consultând baze de date publice, elevii vor calcula volumul de apă necesar producției unor alimente de uz zilnic, precum carnea și orezul.
Iesirea din spațiul închis al clasei este esențială pentru a vizualiza aceste concepte în realitate. Vom organiza vizite educaționale la Stația de Epurare a Apelor Uzate din Galați și la bordul navei de cercetare REXDAN, oferind elevilor oportunitatea de a interacționa direct cu specialiști în monitorizarea profesională a resurselor de apă.
Pentru a reduce distanța dintre școală și comunitatea largă, vom coordona o activitate de curățenie pe malurile Dunării, reunind elevii, părinții și autoritățile locale.
În final, elevii vor concepe propria lor campanie vizuală de conștientizare, creând afișe și coduri QR asociate materialelor educative, asigurând astfel continuitatea inițiativei pe coridoarele școlii.
Acest proiect integral de zece săptămâni reprezintă modalitatea mea de a ancla obiectivele ambițioase ale cursului de formare Erasmus+ din Praga în realitatea cotidiană. Prin legarea resurselor locale de apă de ținte globale, cum ar fi ODD 6 (Apă Curată și Igienă) și ODD 12 (Consum și Producție Responsabile), transformăm sustenabilitatea dintr-un ideal îndepărtat într-o practică tangibilă și accesibilă.
Observând cum elevii mei își asumă responsabilitatea față de mediul lor local prin această campanie, sunt convins că aceștia își dezvoltă mentalitatea de agenți de schimbare necesară pentru a proiecta un viitor mult mai bun.
Articolul a fost redactat de Cornelia Moscaliuc, de la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” din Galați, România. Data publicării este 12 octombrie 2026. Textul se încadrează în categoriile științelor educației, limbii engleze și programului Erasmus+.
