Detaliile privind utilizarea inteligenței artificiale în procesul de învățare
Un nou raport publicat miercuri de Google România evidențiază o prezență masivă a inteligenței artificiale în rutina școlară a tinerilor din țara noastră. Conform datelor furnizate de compania de cercetare Livity, care a elaborat documentul pentru gigantul tech, aproximativ jumătate din adolescenții români cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani declară că integrează în mod constant tehnologia AI în rezolvarea temelor sau în alte activități academice. Analiza, intitulată „The Future Report”, a fost desfășurată în perioada martie-aprilie a acestui an și se bazează pe un sondaj cantitativ care a inclus 1000 de tineri din această categorie de vârstă, considerat reprezentativ la nivel național. Cercetarea a fost completată printr-o componentă calitativă, constând în focus grupuri cu 10 adolescenți.
Ultimele știri
Cele mai bune figurine și seturi de joacă pentru copii: top 10 produse comparate
Sexul după divorț: de ce devine mai intens decât în căsnicie
Presiunea socială asupra părinților unui singur copil
Adolescenții vor mai multă neurodiversitate și prietenie platonice în emisiuniAutorii studiului susțin că generația actuală prezintă un grad avansat de alfabetizare digitală, dar și o abilitate remarcabilă de a-și controla bunăstarea digitală prin stabilirea unor limite personale. Tinerii sunt descriși ca fiind o cohortă curioasă, capabilă să gândească critic și să adopte cu entuziasm inovațiile tehnologice recente. Totuși, acest optimism contrastă cu datele europene mai vechi. Potrivit Eurostat, în 2025, doar puțin peste jumătate dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani posedau cel puțin competențe digitale de bază, plasând România pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator. Similar, un raport al Comisiei Europene din anul precedent menționa o paradoxală situație în care, deși tinerii români se considerau capabili să identifice dezinformarea, țara noastră înregistra cea mai mare pondere a tinerilor cu abilități digitale reduse.
Detaliile privind utilizarea inteligenței artificiale în procesul de învățare sunt surprinzătoare. Din datele colectate, reiese că 49% dintre tineri folosesc AI pentru a-și ajuta la teme și activități școlare, iar 42% o utilizează pentru a înțelege concepte complexe. Creativitatea este stimulată de această tehnologie de către 64% dintre participanți, iar mai mult de un sfert o folosesc pentru a descoperi noi pasiuni și talente. Frecvența utilizării este, de asemenea, semnificativă: 56% dintre tineri declară că aplică AI în mod creativ zilnic sau aproape zilnic, iar același procent ajunge la nivelul utilizării pentru învățare de mai multe ori pe săptămână. În ceea ce privește genul și vârsta, circa 25% dintre elevii de 16 ani și 25% dintre fete menționează explicit utilizarea AI pentru redactarea lucrărilor academice, în timp ce 22% din totalul respondenților confirmă această practică.
Raportul subliniază natura personalizată a acestei tehnologii în educație. Astfel, 44% dintre respondenți percep AI ca un instrument care le permite o învățare adaptată individual, iar 42% apreciază posibilitatea de a progresa în propriul ritm. Studiul sugerează că aceste perspective sunt formulate în locul unei viziuni care ar trata AI ca pe un substitut al procesului educativ clasic. Această atitudine a fost explorată printr-o întrebare specifică despre beneficiile percepute ale platformelor AI, oferind participanților o listă de În ciuda avantajelor recunoscute, tinerii de 16-18 ani par a fi conștienți de potențialul risc al dependenței. Ei pun accent pe importanța păstrării gândirii independente, a efortului personal și a creativității umane. Educația digitală avansată se manifestă și prin scepticismul față de sursele online: 76% dintre tineri verifică activ fiabilitatea informațiilor.
Strategiile folosite includ verificarea încrucișată a mai multor surse (50%), consultarea unor adulți de încredere (47%) și evaluarea generală a credibilității (52%).
Gestionarea timpului petrecut online rămâne o temă sensibilă
Deși valorizează AI ca sursă de inspirație, aceștia recunosc provocările crescânde aduse de dezinformare, conținutul manipulat și media generată de AI, din ce în ce mai sofisticate.
Gestionarea timpului petrecut online rămâne o temă sensibilă. Aproape jumătate dintre participanți, respectiv 46%, admit că petrec mai mult timp pe internet decât ar dori, în timp ce 51% se consideră echilibrati din acest punct de vedere. Limitele impuse de ecran sunt demonstrate prin adoptarea unor strategii concrete: 30% impun limite de timp de ecran, 27% cultivă hobby-uri offline, iar 35% acordă prioritate timpului petrecut cu prietenii și familia.
Un aspect notabil este că studiul nu explorează aprofundat opiniile tinerilor asupra problemelor frecvent asociate tehnologiilor digitale, precum dependența de platforme, mecanismele care generează această dependență, înlocuirea învățării prin AI sau fenomenul de cyberbullying. Referirile la aceste subiecte se limitează la atitudini generale, cum ar fi conștientizarea riscurilor de dependență sau declarația că tinerii solicită ajutor atunci când se confruntă cu dificultăți. Documentul integral, „The Future Report”, poate fi consultat pentru detalii suplimentare.
