Cum putem trece de la proiecte punctuale la transformări sistematice în
Prevenirea agresiunii între elevi nu ar trebui să pornească doar când apare un conflict vizibil. Trebuie să înceapă mult mai devreme, prin învățarea copiilor să-și recunoască sentimentele, să rezolve neînțelegerile și să construiască relații bazate pe considerație și grijă reciprocă. Această idee a fost în centrul Forumului Internațional dedicat educației socioemoționale și profilaxiei bullyingului în primii ani de viață, organizat de Salvați Copiii România la București pe 30 septembrie.
Ultimele știri
Sexul după divorț: de ce devine mai intens decât în căsnicie
Presiunea socială asupra părinților unui singur copil
Adolescenții vor mai multă neurodiversitate și prietenie platonice în emisiuni
ChatGPT și copiii: ghid pentru părinți care nu vor să piardă controlulLa eveniment au participat aproximativ 100 de specialiști și reprezentanți ai autorităților publice, mediului academic, unităților de învățământ, ONG-urilor și societății civile, alături de parteneri internaționali din Danemarca, Franța și Estonia.
Discuțiile s-au concentrat pe metode eficiente pentru oprirea comportamentelor agresive la tineri.
Deschiderea forumului a fost făcută de Mirabela Grădinaru, sotia președintelui României, Nicușor Dan. Ea este mama a doi copii: Aheea, de 10 ani, și Antim, de 4 ani.
În intervenția sa, Mirabela a subliniat că maturitatea afectivă trebuie cultivată de la primele etape ale dezvoltării și că această responsabilitate nu poate fi pusă doar pe un singur grup de adulți.
Familia, grădinița, comunitatea locală și instituțiile au fiecare un rol distinct, dar complementar, în crearea unui mediu în care copilul se simtă auzit, înțeles și susținut.
Niciun părinte nu poate face totul singur, la fel cum niciun educator nu poate reuși singur.
Când vorbim de evoluția afectivă a unui copil, avem o datorie pe care trebuie să o împărțim între familie, grădiniță, comunitate și instituții.
Fiecare are o contribuție specifică, a declarat ea.
Mirabela Grădinaru a explicat că educația socioemoțională ajută copiii să-și înțeleagă emoțiile proprii, să recunoască stările altora și să-și formeze interacțiuni sociale sănătoase. Este vorba despre învățarea formulelor care exprimă tristețea, frica, supărarea, aversiunea sau nevoia de ajutor. În același timp, copiii învăță să détecteze aceste semnale la colegii lor. Ea a remarcat, de asemenea, că copiii observă atent modelul oferit de adulții din jur și îl copiază prin imitație.
Profilaxia bullyingului începe înainte oricărui incident
Profilaxia bullyingului începe înainte oricărui incident.
Se construiește prin calitatea relațiilor dintre copii, dintre copil și adult, prin tonul comunicării și prin comportamentele pe care le observă la noi.
Ei noticează multe detalii pe care noi le ignorăm: cum ne tratăm unii pe alții, dacă acordăm atenție, dacă acceptăm diversitatea, dacă ne cerem scuze și dacă avem curajul să recunoaștem greșelile, a adăugat ea.
Prin urmare, instruirea socioemoțională nu cere doar schimbări de la copii, ci implică și adulții să facă o autoanaliză riguroasă a propriilor reflexe și a exemplului pe care îl dau. Concluzia ei a fost clară: siguranța afectivă a unui copil nu trebuie să depindă de noroc sau de disponibilitatea accidentală unui adult atent.
Un copil nu ar trebui să fie lăsat la șansa de a avea lângă sine persoana potrivită.
Trebuie să avem structuri, oameni și comunități pregătite să-l identifice și să-l susțină, a afirmat Mirabela Grădinaru.
Una dintre temele majore ale forumului a fost trecerea de la proiecte punctuale la transformări sistematice. Participanții au identificat trei direcții prioritare: instruirea specializată a personalului din educația timpurie, elaborarea și aplicarea de intervenții validate științific și crearea de mecanisme de susținere și extindere a acestor practici în întregul sistem educativ.
Au avut ocazia să vorbească direct cu reprezentanții grădinițelor și comunităților locale despre cum funcționează programele de dezvoltare socioemoțională în practică, despre obstacolele întâmpinate și despre soluțiile găsite – fie în mediul rural, fie în cel urban, în comunități defavorizate sau în grupurile de practică ale profesorilor.
La final, asistenții au fost solicitați să propună acțiuni concrete, în funcție de poziția și instituția lor, pentru ca măsurile eficiente de educație socioemoțională și prevenire a bullyingului să devină durabile și replicabile.
Pentru părinți, este important să știe că bullyingul poate începe chiar și în grădiniță, deși la această vârstă este mai greu de observat sau de relatat. Nu se limitează la lovituri sau împingeri – poate apărea sub formă de hărșuire verbală, porecle, excluziune socială sau alte forme de agresivitate ne fizică.
