În ceea ce privește structura probei, Anca Tîrcă a confirmat informațiile
Anca Tîrcă, specialist în educație, a spus că proba de competențe de la concursul de directori 2026 a fost percepută de mulți candidați ca fiind extrem de stresantă. După ce a analizat feedbackul transmis de profesori care au susținut examenul, expertul a subliniat că unele aspecte ale probei au încetinit performanța, în loc să ofere o ocazie justă de a-și arăta valoarea.
Ultimele știri
Sexul după divorț: de ce devine mai intens decât în căsnicie
Presiunea socială asupra părinților unui singur copil
Adolescenții vor mai multă neurodiversitate și prietenie platonice în emisiuni
ChatGPT și copiii: ghid pentru părinți care nu vor să piardă controlulUna dintre primele observații a privit durata și complexitatea subiectelor. Candidații au declarat că întrebările au fost prezentate în formă de enunțuri extinse, ce au necesitat efort semnificativ pentru a fi citite, înțelese și analizate. Acest lucru a consumat o parte importantă din timpul disponibil, reducând spațiul pentru rezolvare. De asemenea, au menționat că casutele destinate bifeării variantelor de răunspreț au fost prea mici sau mal plasate, dificultând marcajul corect.
Un alt punct critic a fost organizarea logistică. Candidații au fost solicitați să se prezinte la ora 09:00 în centrele de concurs, însă subiectele li-au fost distribuite doar începând cu ora 10:00. Așteptarea de până la o oră, efectuată în condiții de tensiune, a contribuit la crearea unui stres suplimentar, mai ales că timpul total alocat pentru rezolvare era deja limitat. După primirea subiectelor, au mai avut nevoie de timp suplimentar pentru a transfera Anca Tîrcă a remarcat, de asemenea, lipsa ciornelor în cadrul probei. Aceasta a fost considerată problemă de numeroai candidați, în special cei care au avut de efectuat calcule matematice sau statistice, inclusiv procente. Expertul a precizat că, conform procedurilor naționale, utilizarea foi de subiecte pentru note și calcule este permisă, iar inspectoratele pot aprobă și distribuirea de foi suplimentare.
Totuși, în această ediție, astfel de resurse nu au fost oferite, obligând candidații să efectueze toate operațiile mental sau pe marginea foi de subiect, crescând dificultatea.
În ceea ce privește structura probei, Anca Tîrcă a confirmat informațiile oficiale: testul de competențe a constatat din 20 de întrebări cu variante multiple de răunspreț. Fiecare întrebare avea o singură varianta corectă. Deși nota obținută la această etapă nu contribuie la media finală, proba avea caracter eliminatoriu: fără trecerea ei, candidații nu puteau continua în selecție.
Expertul a adăugat că un examen bun nu trebuie să fie necesar ușor
Specialistul a subliniat, de asemenea, clasificarea tematică a întrebărilor: șapte au abordat raționamentul verbal, evaluând capacitatea de comprindere și utilizare a vocabularului; șapte au fost dedicate raționamentului numeric, concentrându-se pe interpretarea datelor și rezolvarea problemelor matematice; iar șase au explorat raționamentul logic, verificând abilitatea de a urma o secvență de pasiuni sau de a identifica modele. Această distribuire, conform expertului, ar trebui să permită o evaluare echilibrată a aptitudinilor cognitive esențiale pentru funcția de director.
Totuși, Anca Tîrcă a exprimat preoccuparea că, din cauza lungimii excesive a enunțurilor și a timpului consumat în citire și în completarea manuală a foi de barem, examenul a favorizat rapiditatea de execuție în loc de profunditatea gândirii. În opinia ei, când un examen pune accentul pe cât repede poți citi și bifea, se afectează obiectivul său principal: măsurarea a ceea ce candidatul știe și poate face, nu cât repede poate să citească și să bifeze casuțe.
Expertul a adăugat că un examen bun nu trebuie să fie necesar ușor, dar nici să devină o experiență humiliantă sau deprimantă. Ar trebui să fie un moment în care candidatul se simte capabil să arate ceea ce a învățat, ce a practicat și ce a dezvoltat în timp. În loc de a genera anxietate și autocugetare, evaluarea ar trebui să încurajeze și să valideze efortul și pregătirea. Din această perspectivă, proba de competențe din 2026 nu a îndeplinit acest scop, fiind percepută de mulți ca o încercare de supraviețuire decât de demonstrăție a valoarea profesională.
În continuare, Anca Tîrcă a citit un mesaj primit direct de la un candidaț, în care se subliniau aceleași probleme: subiectele formulate în fraze lungi și complicate, necesitatea de a petrece timp doar pentru a înțelege ce se cere, dificultatea în gestionarea timpului dintre citire, analiză și marcaj, precum și frustrația generată de lipsa unor instrumente de bază precum foi de creion sau hârtie pentru calcule. Aceste observații au fost considerate de expert ca fiind relevante și méritătoare de atenție, deoarece reflectă o disparitate între cerințele examenului și resursele oferite pentru a le îndeplini.
În final, specialistul a exprimat indignarea privind faptul că, deși organizatorii au avut patru ani de pregătire pentru această ediție a concursului, unele aspecte fundamentale ale logistică și a designului probelor au fost néglijate. A sugerat că, în viitor, trebuie să se echilibreze mai bine cerințele intelectuale cu condițiile practice, astfel încât examenul să măsoare realmente competențele, nu doar abilitatea de a rezista la presiune.
