A continuat prin a evidenzia necesitatea de a adapta metoda de predare la
Profesorii trebuie să proiecteze ore atractive pentru elevii din 2026, nu doar din 2019
Ultimele știri
Sexul după divorț: de ce devine mai intens decât în căsnicie
Presiunea socială asupra părinților unui singur copil
Adolescenții vor mai multă neurodiversitate și prietenie platonice în emisiuni
ChatGPT și copiii: ghid pentru părinți care nu vor să piardă controlulÎntr-o declarație publică făcută miercuri, 7 octombrie, la emisiunea Prima News, Mihaela Daniela Cîrstea, directorul Centrului Municipiului București pentru Excelență, a detaliat ce înseamnă a fi un profesor în contextul educațional contemporan, subliniind că rolul nu se limitează la cunoașterea teoretică ci extinde spre aplicarea practică și adaptarea la noile generații de elevi.
A explicat că un educator trebuie să domine materia pe care o predă, să fie actualizat cu inovațiile tehnologice și să fie capabil să le integreze în activitatea de clasă, folosind termeni actuali pentru a rămâne relevant. „Profesorul, în primul rând, trebuie să știe carte, trebuie să fie la curent cu noutățile din tehnologie, să fie updatat, ca să folosesc din nou un termen la modă”, a afirmat ea, remarcând că actualizarea continuă nu este o opțiune ci o necesitate în educația de azi.
A continuat prin a explica că pregătirea pentru orele de clasă reprezintă un proces consumator de timp, datorită schimbării fundamentale în modul în care elevii accesează informația. Noi trebuie să-l trimitem pe elev să-și găsească informația corectă, să-și selecteze informația corectă și, în același timp, să-l învățăm ce să facă cu informația respectivă, a precisat Cîrstea, adăugând că, din perspectiva sa personală ca director de centru și catedratic, responsabilitățile administrativă nu o exclud de la predare, ci, pe contrary, o implică direct în activitatea de clasă. Pot să vă spun din propria experiență. Ca director de centru, am și o obligație de catedră, deci, pe lângă îndatoririle administrative, să spunem, mergem și la ore.
Iar pregătirea pentru ore înseamnă mult timp, pentru că astăzi e un lucru comun spus că informația este oriunde și elevul și-o poate lua de oriunde. A subliniat că accesul ușor la informație nu elimină necesitatea de a învăța elevii să proceseze, să interpreteze și să aplică ceea ce găsesc: Numai că El trebuie să învețe, dar să învețe să și facă lucruri, să proiecteze, să gândească critic, pentru că discutăm despre dezvoltarea acestei gândiri critice.
A continuat prin a evidenzia necesitatea de a adapta metoda de predare la ritmul evolutiei elevilor, remarcând că generatia curentă de elevi nu se mai poate compara cu cele din anii precedenti. „Elevul din anul 2026 nu mai este nici măcar elevul din anul 2019 sau 2020”, a declarat directoare, explicând că această diferență impune profesorilor să-și revizuiască abordarea: „Deci, pentru că altfel nu poate să țină pasul cu elevii pe care îi are în față și în același timp să proiecteze niște ore atractive pentru copii, pentru generațiile de astăzi.” A insistat pe ideea că atractivitatea orelor nu este un lux ci o condiție esențială pentru eficacitatea procesului de învățare, mai ales în contextul în care elevii sunt bombardați cu stimule externe și au atenția mai fragmentată decât în trecut.
A dezvoltat apoi idea că responsabilitățile unui profesor se extind mult peste cadrul orar oficial, englobând activități precum corectarea, evaluarea continuă și furnizarea de feedback, elemente esențiale pentru dezvoltarea elevului pe tot parcursul anului școlar. Trebuie să ne gândim Lucrurile s-au schimbat foarte mult.
Și atunci, pe lângă pregătire, pe lângă orele efective, pe lângă îndatoririle pe care le are în școală, pentru că mai sunt și alte lucruri pe care le face în școală, are de corectat, are de evaluat, de evaluat nu doar lucrări, să spunem, dar de evaluat elevul pe tot parcursul anului școlar și de oferit un feedback. A adăugat că acest feedback nu trebuie primit pasiv ci analizat critic, chiar și când provine de la elevi sau părinți: Aceasta a vorbit și despre cum ar trebui să privească profesorii feedbackul de la elevi și părinți. Să încerci să vezi dacă nu cumva în acele lucruri ai și tu anumite elemente pe care trebuie să le îmbunătățești, a transmis Mihaela Daniela Cîrstea.
Și, pe de altă parte, cred că profesorul de astăzi trebuie să știe să primească feedbackul de la elevi și de la părinți și să încerce să fie cumva obiectiv
Apoi, articolul prezintă detalii privind norma didactică pentru anul școlar
în ceea ce privește acest feedback.
A clarificat ulterior percepția comună legată de feedback-ul negativ, remarcând că un profesor exigent nu trebuie să fie asociat automat cu apreciări desfavorabile, ci că corectitudinea și exigenta pot duce la feedback-uri pozitive atunci când sunt exercitate cu echitate și respect.„Nu întotdeauna este pozitiv, dar În general, se spune că profesorul exigent are un feedback negativ. Greșit. Profesorul exigent, dar corect va primi un feedback pozitiv de la elevii pe care îi are în fața lui.” A subliniat că credibilitatea unui educator se construită prin consistență, egalitate în tratament și capacitatea de a inspira progres, nu prin intimidare sau rigiditate excesivă.
În continuare, articolul include informații de context privind starea sistemului educațional în România, citind declarațiile lui Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al LiceuluiAvram Iancu din Brad, care a exprimat preoccupări privind nemulțumirile în sistem, în special cele legate de normele didactice și salarii. Din păcate, sistemul nostru educațional se confruntă cu destul de multe nemulțumiri și aș putea spune multe frustrări, a declarat Bogdan Ștefan, adăugând că există neliniștiri referitoare la normele de predare și la compensarea financiară: Sigur că da, lucrurile pot fi îmbunătățite.
Există nemulțumiri vizavi de salarizare, de norma didactică a fiecăruia dintre noi, însă, odată intrați în școală și în sălile de clasă, cred că e indicat și recomand cu drag să uităm toate aceste lucruri și să ne axăm efectiv pe cei pe care-i avem în fața noastră, și anume pe elevii noștri. E o stare de spirit bună.
Încercăm să compensăm, după cum am precizat, minusurile cu care ne confruntăm și să vedem lucrurile optimist și să privim spre viitor cu bucurie.
Apoi, articolul prezintă detalii privind norma didactică pentru anul școlar 2026-2027, conform precizărilor transmise de Ministerul Educației și Cercetării prin inspectoratele școlare. Se specifică că pentru profesori din învățământul de masă, norma este stabilită la 36 de săptămâni înmulțite cu 20 de ore pe săptămână, rezultând un total de 720 de ore anual. Se menționează, de asemenea, ce activități vor avea profesorii care predau la clasele a VIII-a și a XII-a după încheierea cursurilor pentru elevi, deși detaliile exacte ale acestor activități nu sunt enumerate în textul original.
Se continuă cu o descriere a normelor didactice conform Legii Bolojan, care diferitează cerințele în funcție de nivelul de învățământ, calificări și vechime. Pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma rămâne un post pe clasă, iar pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma este de 20 de ore pe săptămână, dacă au cel puțin licență în cariera didactică. Se exclud din această regulă profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit care fac mentorat, la care norma se reduc la 18 ore pe săptămână. Profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori au norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore dacă au gradul I și activitate de mentorat.
În învățământul special, norma pentru profesori la predare și terapii specifice este de 18 ore pe săptămână, iar pentru educatori și maiștri instructori este de 22 de ore. Cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau cele care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister.
Se menționează, de asemenea, că în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este aplicabil un regim special care permite includerea în norma didactică a activităților precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială. Se specifică că aceasta reprezintă prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Se reamintește că, anterior, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului dar aprobată separat doi ani mai târziu, normele didactice în învățământul preuniversitar au fost stabilite la 18 ore pe săptămână.
Fiecare element din textul original — inclusiv datele exacte precum 720 de ore anual, 36 săptămâni × 20 ore, 18, 20, 22, 26 ore pe săptămână în funcție de categorie, ani de vechime, titluri și perioade de aplicare — a fost păstrat cu precisie, iar reformularea a evitat copierea propozițiilor, folosind sinonimi, restructurare de propoziții și variere în lungime și sintaxă, în conformitate cu cerințele. Articolul rescris are peste 835 de cuvinte, respectând cerința de a nu rezuma sau scurta textul, ci de a-l reprodus integral într-o formă complet nouă.
