Experiența mea la conferința internațională SchooLink 2026 din Brno

Mesajul de bun venit a fost rostit de cine?

Între 14 și 16 octombrie 2026, orașul Brno, situat în Cehia, a găzduit ediția din acest an a conferinței internaționale SchooLink, care poartă subtitlul „Cooperate to Participate”. Evenimentul, organizat de Agenția Națională Cehă pentru Educație Internațională și Cercetare, a adunat laolaltă aproximativ 80 de specialiști din domeniul pedagogic, reprezentând o diversitate geografică remarcabilă.

Ultimele știri

Greg Wise despre modul de îngrijire a femeii și a lui Emma Thompson care a rezolvat problema FIV: Am lovit o crizăȘcolile românești din Ucraina sub protecție legalăSchimbarea orei fără stres: Cum să trecem peste ea cu zâmbetul pe buzePolitica de timp fără ecran: cum o poți aplica fără să te rănești

Printre țările prezentate s-au numărat Suedia, Malta, Austria, Ungaria, Grecia, Turcia, Spania, Portugalia, Cehia, Slovacia, Luxemburg, Croația, Lituania și Olanda. Din partea României, delegația a fost formată din trei profesioniști ai educației: eu, care predau la Școala Gimnazială Înv.

Radu Ion din Vadu-Părului (județul Prahova), o colegă dintr-o unitate de învățământ din capitală, București, și o altă colegă care desfășura activitatea de consiliere școlară într-un liceu din Satu Mare.

Prezența noastră la acest forum a reprezentat o șansă excelentă de a promova imaginea școlilor românești, de a schimba bunele practici și de a lărgi orizonturile noastre privind viitorul educației pe continentul european.

Agenda celor trei zile s-a dovedit a fi extremă de variată și dinamice, combinând sesiuni de prezentare, ateliere hands-on și exerciții de integrare a grupului. încă din primele ore, exercițiile de tip ice-breaker au facilitat cunoașterea reciprocă, permițând-ne să identificăm punctele comune și să stabilim legături profesionale cu colegi din diverse sisteme de învățământ.

Un punct de vârf al programului a fost atelierul coordonat de organizația Fakescape, o entitate dedicată educației media și cultivării gândirii critice prin mijloace ludice și experiențe de învățare interactive. Într-o epocă dominată de dezinformarea masivă, de conținutul generat prin inteligență artificială și de supraîncărcarea informațională, elevii necesită instrumente robuste pentru a decodifica știrile, a verifica sursele și a identifica noutățile false.

Am descoperit o serie de resurse și concepte de activități pe care le pot transpune în sala de clasă, în special în contextul demersurilor mele pentru combaterea știrilor false și pentru consolidarea competențelor digitale.

Zila a doua a debutat cu un mesaj de bun venit rostuit de Michal Uhl, șeful Agenției Naționale Cehe pentru Educație Internațională și Cercetare. Ulterior, Paul Wade, reprezentant al Consiliului Britanic din Cehia, a susținut o sesiune tematică. Ambele intervenții au subliniat crucialitatea colaborării transnaționale, a alianțelor școlare și a participării active a studenților în procesul decizional care afectează viața lor academică.

Pe parcursul acelei zile, am asistat la atelierul denumit „School Parliaments Step by Step: From Setup to Success”, care trata procedura de înființare și funcționare a parlamentelor elevilor. Am dezbătut modalitățile prin care instituțiile de învățământ pot oferi copiilor o voce autentică, încurajându-i să formuleze opinii, să participe la decizii, să negocieze și să găsească soluții prin dialog constructiv.

Un element deosebit de util al acestui atelier a fost prezentarea de cazuri practice dintr-o școală gimnazială cehă, care a împărtășit experiența proprie privind structura și activitatea consiliului elevilor.

Am considerat esențială ideea conform cărei participarea studenților nu trebuie să fie doar un slogan în documentele școlii, ci o rutină zilnică. Un parlament elevințienilor bine structurat favorizează dezvoltarea spiritului democratic, a simțământului de apartenență și a responsabilității față de comunitatea școlară.

Un alt atelier la care am participat, „Student-Led Erasmus: From Participants to Partners”, a fost centrat pe implicarea activă a elevilor în organizarea și execuția mobilităților Erasmus+. Și în această instanță, am avut acces la exemple concrete provenite dintr-o școală cehă, care ne-au clarificat etapele de implicare a studenților.

În cadrul atelierului, am lucrat în echipe internaționale, alături de participanți din alte națiuni, analizând ciclul complet al unei mobilități: activitățile pre-departare, rolurile studenților în timpul șederii și măsurile post-întoarcere pentru valorificarea experienței.

Am completat și formularul Acordului de Învățare, discutând despre formularea obiectivelor de învățare și despre importanța stabilirii acestora în colaborare cu elevii. Mi-a plăcut caracterul aplicativ și interactiv al sesiunii, care a creat spațiu pentru schimb de idei și colaborare cu profesioniști din sisteme educaționale distincte.

Ce a marcat seara celei de-a doua zile?

Am meditat asupra modului în care studenții pot evolua de la statutul de simpli beneficiari la cel de parteneri activi, implicați în planificare, decizii și evaluare. Această experiență mi-a furnizat inspirație pentru viitoarele proiecte ale școlii noastre, reconfirmând că implicarea studenților crește semnificativ când aceștia sunt ascultați, încredințate cu responsabilități reale și conștienți de scopul activităților.

Seara celei de-a doua zile a fost marcată de o cină socială și de o vizită la Galeria Moravă din Brno. Acolo am avut posibilitatea de a vedea expoziția ART DESIGN FASHION, în cadrul căreia colecția Liběna Rochová – Doteky (Touches) a captat deosebit atenția mea. Liběna Rochová este una dintre cele mai apreciate designeri de modă din Cehia, recunoscută pentru viziunea sa în materie de vestimentație și pentru abordarea sustenabilă, adoptată mult înainte ca aceasta să devină un trend dominant în industria modei.

Am descoperit o filosofie interesantă, bazată pe reciclarea materialelor, prețuirea muncii manuale și respectul pentru creativitate, în contrast cu producția industrială de masă. Mi-a placut ideea că hainele pot vehicula emoții, pot exprima identitatea purtătorului și pot constitui opere de artă, nu doar obiecte funcționale.

Deși diferit de sesiunile pedagogice, acest moment a fost la fel de valoros, reamintind-mi că educația, arta și sustenabilitatea se hrănesc reciproc și oferă surse nesfârșite de inspirație pentru activitățile cu elevii.

Ultima zi a conferinței a început cu o dezbatere în panel, cu titlul „Beyond Learning: Empowering Active Young Citizens”, care a examinat cum școlile pot transforma tinerii în cetățeni activi și implicați, nu doar în receptorii pasivi de cunoaștere. Discuțiile au subliniat necesitatea de a integra educația formală cu cea nonformală, creând medii unde elevii își dezvoltă inițiativa, spiritul civic și dorința de a contribui la binele comun.

Au fost prezentate cazuri concrete de participare în programe europene precum Erasmus+ Youth și Corpul European de Solidaritate, precum și oportunități oferite de inițiativa DiscoverEU Inclusion Action.

Am înțeles cum voluntariatul, proiectele transnaționale și activitățile de participare a tinerilor contribuie la dezvoltarea personală, la incluziune și la înțelegerea diversității culturale.

Mesajul central a fost că școala poate fi un spațiu unde elevii învăță să preia responsabilități, să ia inițiativa și să se implice activ în viața comunității.

Aceste idei se aliniază perfect cu preocupările mele privind participarea studenților, prevenirea hărțuirii și crearea unui mediu școlar incluziv.

Ulterior, a avut loc activitatea „World Café – Sharing Experiences, Inspiring Each Other”, un format de discuție liberă care a permițat schimbul de experiențe privind provocările și succesurile din proiectele Erasmus+. Am abordat teme actuale precum integrarea inteligenței artificiale în educație, bunăstarea mentală a elevilor, căutarea de parteneri internaționali și integrarea priorităților Erasmus+ în proiecte.

Mi-a placut extrem de mult acest format, deoarece fiecare participant a avut posibilitatea de a împărtăși propria experiență, de a adresa întrebări și de a afla soluții aplicate în alte instituții.

Am constatat că, deși proveneam din sisteme educaționale distincte, împărtășam multe griji comune și ne confruntam cu provocări similare.

Tocmai de aceea, schimbul de idei a fost extrem de productiv: fiecare experiență împărtășită a putut deveni un punct de plecare pentru noi activități sau soluții adaptate realității locale.

Un aspect care a atras atenția mea pe parcursul întregii conferințe a fost faptul că toate școlile participante căutau activ parteneri noi pentru viitoarele proiecte Erasmus+.