Ce metodologie a fost folosită la testarea PISA 2025?
Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației, a explicat în un post detaliat pe Facebook, intitulat „Despre PISA 2025, cu dragoste de educație”, de ce rezultatele României la testarea internațională rămân sub așteptări. El a subliniat că nu există o soluție magică, ci o necesitate de colaborare între factori concreti: școli cu infrastructură decentă, profesori susținuți și elevi care să fie genuini interesați de învățare.
Ultimele știri
Sexul după divorț: de ce devine mai intens decât în căsnicie
Presiunea socială asupra părinților unui singur copil
Adolescenții vor mai multă neurodiversitate și prietenie platonice în emisiuni
ChatGPT și copiii: ghid pentru părinți care nu vor să piardă controlulDeși sistemul educațional a suferit numeroase schimbări în ultimii ani, performanțele nu au ajuns la nivelul dorit. Dimian a respins ideea unei reforme miraculoase și a insistat că progresul se construiește pas cu pas, prin implicarea tuturor: de la minister până la familie și comunitate.
El a enumerat condițiile esențiale: școli cu infrastructură adecvată, profesori sprijiniți profesional, elevi implicați, cadre didactice cu standarde ridicate, părinți atent la activitatea școlară a copiilor și comunități locale care să promoveze valoarea educației. Conform lui, fiecare actor are un rol în construirea unui sistem mai just, zilnic.
Un punct tehnic important a fost metodologia testării PISA 2025. Evaluările au avut loc în prima parte a anului 2025 și au inclus doar elevii născuți în 2009.
Au participat 7.725 de tineri, un eșantion statistic reprezentativ pentru circa 172.000 de elevi din aceeași generație, înregistrați în SIIIR și aflați în clasele VII-VIII-IX. Un detaliu esențial: 89% dintre participanți erau deja în ultimul an de gimnaziu sau la liceu la momentul testării.
De ce există diferențe semnificative între mediul rural și urban în educație?
Acest aspect explică de ce se observă diferențe mari între mediul rural și urban. De exemplu, gap-ul de 109 puncte în matematică nu reflectă necesar o diferență în calitatea educației primite în sate versus orașe. Pentru majoritatea elevilor, eticheta „rural” sau „urban” se referă doar la locul liceului în care erau înscriși la momentul testului, nu la școala gimnazială de origine.
Aici intră în joc mecanismul de trecere de la gimnaziu la liceu. După Evaluarea Națională și repartizarea informatizată, elevii cu rezultate mai bune tind să aleagă liceele urbane, indiferent de proveniența lor. Astfel, liceele rurale rămân cu o populație deja filtrată prin acest proces de selecție, ceea ce afectează compoziția lor.
Dimian argumentează că diferențele observate la PISA între liceele rurale și urbane nu pot fi atribuite exclusiv calității instruirii locale. Ele includ, inevitabil, efectul selecției anterioare bazate pe notele de la Evaluarea Națională, precum și preferințele elevilor în alegerea liceului. Acest lucru nu înseamnă, totuși, că disparitățile dintre școlile generale din mediul rural și cel urban sunt inexistente. Dimpotrivă, reducerea acestor gapuri rămâne o prioritate strategică.
În acest sens, ministrul a amintit de măsura luată la începutul anului: majorarea coeficienților de finanțare pentru unitățile din mediul rural, cu scopul de echilibrarea bugetelor și reducerea inegalităților. De asemenea, Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), valabil pentru gimnaziu și în curs de implementare pentru primar, țintește direct școlile cu risc ridicat de abandon.
La final, Dimian a abordat și contradictia aparente dintre rezultatele interne și cele internaționale. La Evaluarea Națională din 2024, doar circa 31% dintre elevi au avut sub 5 la matematică. În schimb, PISA 2025 a arătat că aproape 52% dintre tinerii români de 15 ani nu au atins nivelul de competență 2 în această disciplină – o diferență mare care reflectă deosebirile dintre standardele naționale și cele internaționale.
